ADUNAREA GENERALĂ A COLEGIULUI GEODE-ZILOR EUROPENI (CLGE) – TARTU, ESTONIA

Luna mai a acestui an a venit cu activități importante pentru comunitatea geodezilor europeni, dar și pentru cea mondială. Astfel, în prima decadă a lunii, în perioada 7–10 mai 2026, a avut loc la Tartu, în Estonia, prima Adunare Generală a Colegiului Geodezilor Europeni (CLGE) din acest an, la care au fost prezenți reprezentanți din 22 de țări membre CLGE. Celor 22 li s-au alăturat online alți doi reprezentanți ai altor două țări membre.

Țara noastră, prin Uniunea Geodezilor din România, a fost reprezentată de către Cornel PĂUNESCU – președinte onorific al UGR.

În prima zi la Tartu, delegația CLGE a vizitat sediul primăriei orașului, membrii delegației fiind impresionați de modul în care s-a reușit digitalizarea serviciilor locale cu ajutorul topografilor care au produs un GIS integrat, bazat pe imagini ortofotoplan și măsurători la teren.

Au urmat lucrările Adunării Generale, care au demarat pe data de 8 mai. În cadrul adunării au fost prezentate activitățile CLGE dintre ultimele două adunări, dar și cele ale fiecărei țări participante la adunare.

Din partea României, Cornel PĂUNESCU a vorbit despre înființarea Colegiului Geodezilor din România, evenimentele organizate la nivel național în cadrul comunității geodezilor din țara noastră, dar și despre evenimentul cel mai important al anului 2026, pentru geodezii din România și Moldova, Săptămâna Geodeziei Românești, care va avea loc la Chișinău, în cea de-a doua decadă a lunii noiembrie a acestui an.

Au urmat sesiunea estoniană, în care a fost prezentată profesia de topograf în Estonia, și masa rotundă despre importanța digitalizării și a inteligenței artificiale în Estonia.

Tot în prima zi s-au discutat aspecte cu privire la cea de-a doua Adunare Generală a CLGE de anul acesta, care va avea loc la Brno, în Cehia, pe data de 1 octombrie 2026, și va fi organizată în comun de către Cehia și Slovacia. De asemenea, a fost desemnată asociația din Malta pentru organizarea primei Adunări Generale din 2027.

Un alt moment important în cadrul Adunării Generale a fost reprezentat de adoptarea Declarației de la Tartu, Boundary markers have an important future.

Cea de-a doua zi a Adunării CLGE a fost dedicată atelie-relor de lucru, fiecare având o temă specifică:

1. Legea Europeană a Topografilor Geodezi – Pregătirea unui chestionar;
2. Viitorul marcării limitelor proprietății;
3. Tema anului pentru CLGE: Inteligența Artificială.

Fiecare dintre cele trei teme a avut prevăzute circa 45 de minute în care fiecare participant a prezentat poziția organizației sale cu privire la subiectele specifice supuse dezbaterii. Interesantă a fost tematica marcării limitelor proprietății, fiecare țară având un mod propriu de abordare, în funcție de mentalitatea poporului.

Lucrările Adunării de la Tartu s-au încheiat cu vizite la Universitatea din Tartu și Observatorul Astronomic.

Universitatea din Tartu este cea mai veche, și una dintre cele mai prestigioase universități din regiunea baltică. Fondată în anul 1632 de către regele Gustav al II-lea Adolf al Suediei, în perioada în care Estonia făcea parte din Regatul Suediei, Universitatea a avut un rol major în dezvoltarea astronomiei, geodeziei, cartografiei, științelor naturii în Europa de Nord și de Est.

Observatorul Astronomic din Tartu, Tartu Observatory, a fost inaugurat în anul 1810 și este unul dintre cele mai importante observatoare astronomice istorice din Europa, fiind strâns legat de activitatea astronomului și geodezului Friedrich Georg Wilhelm Struve, care a lucrat aici între anii 1817–1839. Din acest observator au fost coordonate o parte importantă a măsurătorilor pentru celebrul Arc Geodezic Struve, lanțul de triangulație de aproximativ 2.820 km utilizat pentru determinarea formei și dimensiunilor Pământului.

În prezent, observatorul reprezintă un important monument științific european, centru muzeal dedicat astronomiei și geodeziei, dar este și parte a patrimoniului UNESCO prin legătura cu Arcul Geodezic Struve.

Vizita la Universitatea și Observatorul Astronomic din Tartu a oferit posibilitatea înțelegerii modului în care au fost realizate primele mari rețele geodezice europene, bazate pe triangulație clasică și observații astronomice, reprezentând un moment important în istoria geodeziei mondiale.

ROMÂNIA ÎȘI JOACĂ ȘANSELE PENTRU FIG WW 2031 LA ADUNAREA GENERALĂ DE LA CAPE TOWN

Ultima decadă a lunii mai a fost marcată de cel mai important eveniment al comunității mondiale a geodezilor, cel de-al XXVIII-lea Congres al Federației Internaționale a Geodezilor (FIG). Evenimentul, desfășurat în perioada 24–29 mai la Cape Town, Africa de Sud, a marcat nu doar bilanțul activității internaționale, ci și alegerea noii conduceri a Federației pentru mandatul 2027–2030.

Țara noastră a fost reprezentată de patru delegați: Cornel PĂUNESCU – președinte onorific UGR, Iaroslav ZIFCEAC – președinte comisia de Tineret UGR și re-prezentantul Tinerilor Geodezi în Consiliul FIG, Vlad PĂUNESCU – secretar executiv UGR, și Aurel Florentin Cătălin NEGRILĂ – membru în Comisia 6 a UGR. Partici-parea românească a avut două paliere clare: contribuția științifică și diplomația profesională.

Pe segmentul tehnic, Cornel PĂUNESCU a susținut un articol de specialitate în cadrul sesiunilor științifice ale Congresului. În paralel, Iaroslav ZIFCEAC a fost felicitat oficial, de către președinta FIG, Diane DUMASHIE, pentru activitatea de coordonare în cadrul organizației de tineret a FIG, recunoaștere care plasează România în rândul statelor active în formarea noii generații de geodezi.

Noua conducere FIG: un președinte din Grecia, 3 vicepreședinți

În carul Adunării Generale a FIG de la Cape Town a fost aleasă conducerea Federației pentru următorii patru ani. Pentru funcția de președinte s-au înscris doi candidați: Michalis KALOGIANNAKIS, din Grecia și Mikael LILJE, din Suedia. În urma votului desfășurat între 24 și 29 mai, a fost ales Michalis KALOGIANNAKIS (Grecia). Rezultatele certificate sunt publicate de FIG în documente oficiale PDF, și pot fi consultate la link-ul FIG General Assembly Minutes.

Pentru cele două posturi de vicepreședinte, competiția a fost mai strânsă, cu 6 candidați: Peter ACHE – Germania, Ganesh Prasad BHATTA – Nepal, Tim BURCH – SUA, Angel COLLADO – Spania, Stephen DJABA – Ghana și Winnie SHIU – Hong Kong SAR, China. Au fost aleși 3 vicepreședinți: Winnie SHIU (Hong Kong SAR, China), Stephen DJABA (Ghana) și Peter ACHE (Germania). La nivel de comisii, FIG a confirmat și președinții „Chair Elect” pentru mandatul 2027–2030. Procesul de selecție a început încă din 2025, când și-au prezentat candidaturile reprezentanți din Uruguay, Polonia și alte țări membre. Comisia 3, cu cel mai mare număr de candidați, a organizat vot separat. 

Masa cu viitorul președinte și candidatura pentru 2031

Partea strategică a participării românești a vizat promovarea candidaturii României pentru organizarea întâlnirii FIG din 2031. Au avut loc întâlniri bilaterale cu delegații din mai multe țări membre, cu scopul de a evidenția expertiza tehnică și capacitatea de organizare din țara noastră. Un moment definitoriu a fost invitația adresată delegației române de către noul președinte FIG la o masă intimă, cu o seară înainte de proclamarea oficială a rezultatului alegerilor. Discuțiile au consolidat poziția României și au deschis calea spre colaborări viitoare.

Adunarea de la Cape Town confirmă astfel implicarea activă a României în comunitatea internațională a geodezilor.

Dincolo de rezultatele electorale, mesajul transmis din Cape Town este clar: România are ambiția și resursele necesare pentru a găzdui în 2031 unul dintre cele mai importante evenimente ale geodezilor din întreaga lume!